Agoraphobia spirituala
Romanul are o vorba: “a trage spuza pe turta ta”. Pot fi invinuit de asta dupa ce veti fi citit aceste randuri. Pe de alta parte ma gandesc ca nimeni nu poate vorbi mai bine despre pacat decat un pacatos. Cei care pacatuiesc constant incearca sa diminueze gravitatea actului in sine atunci cand il explica, cei care fac fapte bune supraevalueaza si atunci tu, ca si observator, nu detectezi realitatea. De ce fac oamenii toate astea?
Cum de cativa ani vad in lumea exterioara doar ceea ce simt in interior am ajuns sa cred ca totul este foarte trist. Asta pentru ca zambetul copilului din parc se opreste brusc, muzica soarelui dispare odata cu aparitia norilor si dragostea pare sfarsita sub blestemul socialului.
In Estetica lui Lipps este scris : ,,Doar în măsura în care există empatie, formele sunt frumoase. Frumuseţea lor este trăirea mea ideală, liberă în ele.” Pot aseza crestinismul pe aceasta fraza. Mai mult decat atat, consider ca atata timp cat nu poti supravietui in cel de langa tine totul seamana a haos. Dar de ce oare fugim de trairea in celalalt? De ce avem aceasta fobie? Un motiv ar fi acela ca am putea descoperi fenomene care nu ne sunt familiare si care ne-ar putea modifica intelegerea fata de persoana respectiva. Pe cand noi iubim radiografiile simple.
Viata noastra sociala seamana cu o piata (gr. agora) cu spatii deschise in care sunt asezati subiecti cu care interactionam regulat sau nu. Exista insa o goana dupa mediocritate, dupa lucruri trecatoare, dupa sine. A fiinta in celalalt este sublimul trairii. Este “don”-ul lui Dumnezeu imprumutat noua, oamenilor.
Fugim, deci, de sufletele celorlati, de trairile, necazurile sau fericirile lor pentru ca suferim de agoraphobie spirituala. Spatiile mari, neexploatate ne sperie. E atat de ineficienta asezarea in mijlocul agorei cu privirea doar spre Paradis. Dumnezeu se poate vedea doar in oglinzile oamenilor din piata unde suntem. Prin lipsa de empatie, de cautare in sufletele celorlalti nu facem decat sa ii inecam in propriul neant, sa ii facem una cu nefiinta noastra.
Citesc bloguri crestine si scriu si eu cu picul pe al meu. Realizez ca totul este pierdere atata timp cat nu iubesti. Si iubirea tocmai asta e: fluidizarea ta cu cel de langa tine. Sunt asa dezamagit de “pietele” unde intru sa citesc despre crestinism si crestini. Tocmai din aceasta frica de a iesi in piata sufletelor pentru contopirea sublima si intelegerea vietii asa cum a creat-o Dumnezeu – pura – oamenii fac greseli flagrante invocand dreptatea. Dreptatea nu exista fara Dumnezeu. Si Dumnezeu nu se gaseste in cele mai multe mesaje…
Simtirea cu celalat cunoaste un lirism propriu doar ei. Implica o amorteala a gandirii egocentrice.
Or, observand totusi ca Dreptatea nu ne apartine, ca celalalt poate lua decizii in urma unor lupte interioare straine de cunostinta noastra si ca viata nu este construita doar din fapte ci si din afirmatii putem ajunge la intelegerea ca orice declaratie, act social cu legatura directa la aproapele nostru poate avea consecinte nefaste.
Nu putem fi extraordinari decat intr-un singur fel. Fiind crestini. Greseala celui de langa mine imi da acest portofoliu. Daca nu ar gresi niciodata cei din agora unde exist totul ar fi plictisitor, prozaic si fara nevoie de Absolut. Singura cale de a iesi din anonimatul spiritelor este acela de a iubi.
Este, deci, mai usor sa scrii despre un om decat sa-i citesti sufletul. Dar nu fac asta si paganii? (Ar spune, poate, Isus).
Dan Spaniard
25 Comments »
Leave a reply to morasne Cancel reply
Comentarii Recente
eugen on Iosif Ton – Un om, Un cult, Un… gradinaeden on Bovarismul la neoprotestanti catalin stanciu on Bovarismul la neoprotestanti Adi Valean on Bovarismul la neoprotestanti carmen on Suferinta lui Dumnezeu si plan… Nimeni Altul on Iosif Ton – Un om, Un cult, Un… corneliuchiriluta on Suferinta lui Dumnezeu si plan… peter laze on Bovarismul la neoprotestanti DanutM on Bovarismul la neoprotestanti sanda zeic on Multumesc ca sunteti aici pax on Multumesc ca sunteti aici sanda zeic on Multumesc ca sunteti aici Gabi Macovei on Bovarismul la neoprotestanti rose on Bovarismul la neoprotestanti Victor Ionescu on Bovarismul la neoprotestanti -
Fotografii
Eseuri Psihologia Religiei 
de asta m-am temut cel mai tare; sa ajung ca fratele cel mare…Doamne, iarta-ma!
Plin de empatie acest articol.
Interesant si provocator. La iubire.
P.S.
O intrebare: sunteti psiholog?
Andrei
Nu sunt psiholog “pur”. Sunt pasionat insa de Psihologia Religiei. Asta s-a intamplat atunci cand am inceput sa ma uit mai cu bagare de seama inauntrul meu.
Dan
“Dumnezeu se poate vedea doar in oglinzile oamenilor din piata unde suntem.”
si-l vezi? si daca da, cum e?
“Si iubirea tocmai asta e: fluidizarea ta cu cel de langa tine.”
e un pic mai mult. si n-am vrea sa ne fluidizam cu oricine, ori pe oricine trebuie sa iubim.
matei 5
43 Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.”
44 Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celor ce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,
45 ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46 Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?
47 Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?
48 Voi fiţi, deci, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.
si mai spune in 1 corinteni 13
1 Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, Sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.
2 Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu Sunt nimic.
3 Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
4 Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
5 nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
6 nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr,
7 acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul.
8 Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit.
singura cale de-a iesi din gandurile acestea este cristos.
Ioan 14:6 Isus i-a zis: „Eu Sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
eu sper ca dl dan spaniard sa nu fie psiholog. 😀
Eu sper ca domnul Spaniard sa fie un psiholog crestin si crestin psiholog.
E ce sper eu, fara sa doresc a intra in polemica cu nimeni, de altfel nici n-o voi face.
Domnule Spaniard, aveti chemare pentru asa ceva.
Poate doriti sa cititi ceva aici: http://www.accro.ro
Este nevoie de oameni ca dumneavoastra.
Cu har si capacitate de jertfa. Am sesizat ca le aveti din plin.
Morasne
“e un pic mai mult. si n-am vrea sa ne fluidizam cu oricine, ori pe oricine trebuie sa iubim.”
Imi cer iertare. Nu cred in asertiunea de mai sus. Este posibil, de asemenea, sa nu fi inteles prea bine ce ati dorit sa imi comunicati.
Eu inteleg crestinismul asa: Sa iubesti pe toti. Sa te daruiesti tuturor. Sa accepti orice. Sa treci cu vederea orice greseala. s.a.m.d
Cu dragoste
Dan
Toată stima! Înainte de orice, iubirea trebuie să fie fapt! Mulţi credincioşi vorbesc iubire, dar nu fac iubire.
Poate e greu să înţeleg că celălalt suferă, uneori chiar din cauza mea, poate nu am instrumente psihologice ascuţite, dar dacă am Duhul Domnului, voi şti când să mă opresc din “disciplinarea” lui, ba mai mult, să dau greutate observaţiilor mele dăruindu-i iubirea.
Fii binecuvantat!
“Dreptatea nu exista fara Dumnezeu”
Nici Basescu nu minte 🙂 ..a spus-o chiar El.
Bai Dane ba, daca tu intelegi crestinismul asa cum il intelegi, crestinismul asta ar trebui sa fie blind cu poponarii. Zici, sa accepti orice. De ce Jorj Bekali al primulea nu accepta iubitorii cu anusul? Nu e el un bun crestin? Tu ii accepti? Treci cu vederea ca se ling in fata ta pe strada?
Balaure, creştinismul e ca blogăritul, oricine se poate declara participant şi oricine îşi poate vărsa psihologia de doi lei prin care speră să demonteze sistemul şi să devină superstar. E mai greu să asculţi întâi ce are de zis celălalt şi să porţi un dialog la subiect. Drept dovadă, nici măcar eu nu am făcut-o 😉
ce frumos vbesc unii despre iubire incat mi-e cumva.
Pot sa te acuz de aia fara sa fi citit insemnarea? Nu de alta, dar mie lene.
Pentru Balauru`
Prietene, crestinismul trebuie sa fie bland si cu homosexualii si cu criminalii si cu … si cu…
Ceea ce pune pe ecran domnul George Becali nu este crestinism. Este un sincretism patetic care prinde la public.
Cu respect
Dan
Morasne? Fii mai explicit(a)
nu-mi plac prefacutii. cei care una zic si alta fac.
Hopa, s-a mutat piata: de la Patratosul la Spaniard.
Morasne
Tu despre mine vorbesti? Incearca de fii mai coerent(a) in exprimare astfel incat sa iti pot raspunde.
Vreau sa iti spun totusi ca eu nu sunt un prefacut. Scriu doar ceea ce simt si traiesc doar ceea ce ma indeamna inima. Pot fi acuzat de milioane de pacate insa de prefacatorie nicidecum.
Pesemne ca tu ai puterea sa faci doar binele. Eu nu.
Cu dragoste
Dan
Dane,
Io tot nu inteleg (o fi IQ-ul meu sub nivelul blogurilor voastre). Tu i-ai aruncat momeala lu Patratosu cu mesajele alea din Budapesta in discutia cu privire la Nelu Tutac?
Lamureste-ma si pe mine ca-s ca “cetateanu turmentat” a lu Caragiale.
DVG
Vezi tocmai pentru modul in care scrii si lucrurile despre care scrii ma-u facut sa ma doara enorm faptul ca ai scris comunicatul pe care l-ai scris lui Marius Cruceru. Mi se parea imposibil ca din aceeasi mana sa iasa si una si alta.
Imi cer scuze pentru ceea ce ti-am scris dar…desi ceea ce ai scris tu lui Marius a venit din durerea launtrului tau…te rog sa intelegi ca si ceea am scris eu a iesit tot dintr-o astfel de durere launtrica.
Dan Spaniard…nu te cunoaste foarte multa lume pe adevaratul tau nume dar cativa tot stiu cine esti. Acestia putini din urma se roaga pentru tine si spera sa fii ceea ce ar trebui sa fii. UN OM AL LUI DUMNEZEU DE FOLOS. Si cred ca i-ai fost de folos si lui Marius Cruceru dar…mai ales mie.
Multumesc.
Im retrag cuvintele spuse anterior.
CU stima si pretuire indiferent ca ai scris sau nu mesajele respective.
Vasile Paul
Lui Vasile D
Nu am scris eu acele mesaje. A fost doar un persiflu adus felului in care se ajunsese a se posta comentarii pe blogul lui Marius Cruceru. Ceea ce se intampla acolo nu il mai reprezenta si trebuia sa incerc ceva. Ce am facut, ai vazut si tu.
Pentru mine a fost important ca Marius Cruceru, cu delicatete a oprit avalansa de comentarii inutile a participantilor si a revizuit discursul.
M-a ajutat foarte mult aceasta “initiativa” tocmai pentru faptul ca Marius Cruceru a luat pozitie imediata ca un crestin. Mi-am dat seama ca asa trebuie sa fac si eu cand sunt la anaghie.
Dan
Dragul meu Vasile Paul
Eu am apreciat faptul ca ai avut sinceritatea de a-mi scrie exact ceea ce ai simtit in momentul respectiv. Sa fii convins ca multi din lista lui Alin Cristea a Confesionalei au gandit mai rau si totusi… nu au scris nimic despre eveniment.
Am primit mesaje in care m-au numit infam, anticrist, lichea, profitor, fara inima etc. Ei bine, aici se cern oamenii in marathonul pentru Paradis. Si nu pentru ca imi fac mie rau ci pentru ca se biciuiesc singuri cu pacate.
Nu am scris eu acele mesaje. Am vrut doar sa atrag atentia, intr-un mod mai ciudat poate, ca ceea ce se intampla pe blogul acela nu mai tine de crestinism ci de cancan.
Cu dragoste
Dan Spaniard
Dane draga, fii tu insuti nu te mai baga in laturi ca te maninca porcii.
Danspaniard, mi-e greu sa te numesc asa…dar nu-ti pot spune inca pe adevaratul nume pt ca si eu sunt o persoana dintre acei “prieteni cu increderea inselata”
Mi-ar placea sa cred ceea ce scri….Daca intr-adevar crezi in ceea ce spui(sau e doar o incercare de a-ti adormi constiinta),trebuie sa treci dincolo de vorbe si sa incerci sa repari trecutul (atat cat se mai poate repara).
Nu vreau sa gresesc, dar tare mi se pare ca esti un Caragiale al zilelor noastre!!
Draga mea Marta
Daca esti cine cred eu nu pot decat sa ma plec in fatza ta. Imi este tare dor de tine si mi-as dori sa imi trimit un mail pe dan.spaniard@yahoo.com
Ma gandesc deseori la tine si la clipele atat de frumoase petrecute impreuna. Au fost ani frumosi ai studentiei cand fiecare am facut ceea ce credeam ca este bine. Eu m-am inselat de multe ori.
Sufletul meu tu il cunosti mai bine poate decat cei care citessc aici si m-as bucura nespus sa imi trimiti un mesaj pe mailul mai sus amintit astfel incat sa pot vorbi cu tine.
Sper sa fii bine acolo si sper sa fii langa Dumnezeu. De fapt, cred ca esti singura din America (dintre fostii colegi) care a ramas asa cum am cunoscut-o.
Cu dragoste
Dan
Dane,
Multumesc pentru raspunsul tau. Si eu cred ca mesajele au alunecat spre “mahala” pe blogul lui Patratosu si ma bucur pentru faptul ca au fost stopate. De asemenea am fost cuprins de amaraciune cand am vazut limbajul “becalian” sau chiar “vadimesc” folosit de unele “fete bisericesti”. Oricum pentru mine ramane intrebarea (referitor la acele mesaje buclucase) “eu cu cine votez?”.
Vasile D.
Vasile
Sa fiu sincer, desi D-l Daniel Branzei m-ar contrazice, nu mai imi pun problema cu cine votez. Spun asta pentru ca l-am votat pe Basescu acum la referendum, am fost chiar si Presendinte la Tineret in PNT CD cand era mai tanar etc. Si totusi nu s-au produs schimbari spectaculare.
Ceea ce ma inspaimanta cu adevarat este faptul ca pe mine nu m-ar vota nimeni. Si ma gandesc ca o viata coerenta cu Isus ofera privilegii sociale. Isus nu a vrut sa ne scoata din societate ci dimpotriva sa cucerim noi societatea pentru El. Lucru care, spre marea mea rusine, nu am reusit. Caci autoritatea unui crestin in comunitatea unde fiintzeaza sta in felul lui de vietuire. Al meu a fost un esec.
Cu dragoste
Dan